Părțile chitarei: ghid pentru începători

28.08.2026

9 min. de citit

Muziker Academy - Klaudia

Căluș, fret, doză. Citești cuvintele astea în orice tutorial de chitară, dar nimeni nu ți le-a explicat cum trebuie. Iată un ghid clar al părților chitarei, de la cap până la corp.

Părțile chitarei: ghid pentru începători

Capul chitarei și cheile

În vârful chitarei stă capul (headstock), iar pe el sunt montate cheile de acordaj. Rotind cheile întinzi sau slăbești corzile și le schimbi înălțimea sunetului.

Ai putea crede că o cheie e o cheie, dar calitatea diferă. Cheile mai bune, cu carcasă închisă (de la mărci ca Grover sau Gotoh), țin acordajul mult mai mult decât cheile ieftine deschise de pe o chitară de 30 €. Dacă chitara nu stă acordată, vinovate sunt adesea tocmai cheile. Se pot înlocui, vezi chei de acordaj pentru chitară. Iar dacă problema e chiar acordajul, te ajută un acordor ca lumea.

La ce folosește capătul de sus

Capătul de sus (în engleză nut) e mica piesă crestată de la baza capului, acolo unde gâtul se întâlnește cu capul chitarei. Corzile trec peste el, iar el stabilește atât distanța dintre ele, cât și înălțimea față de tastieră.

De ce contează? Dacă e prea înalt, primele freturi se apasă mai greu. Începătorului îl dor degetele și cântatul devine frustrant. Materialul, adică plastic, os, abanos sau os sintetic TUSQ, influențează și transmiterea sunetului și stabilitatea acordajului.

Gât, tastieră și freturi

Gâtul e bara lungă care merge de la corpul chitarei până la cap. Tastiera (fretboard) e placa de deasupra, lipită pe gât, pe care apeși cu degetele. În ea sunt încastrate benzile metalice, adică freturile.

Materialul tastierei influențează și senzația, și sunetul. Palisandrul sună mai cald, arțarul mai clar și mai tăios. Pentru un începător nu contează prea mult, confortul e mai important.

Atenție la o confuzie frecventă. Când cineva spune că o chitară are „gât de palisandru", se referă la tastieră. Gâtul e de obicei din mahon sau arțar, tastiera e doar stratul subțire de deasupra.

Numerotarea freturilor și pozițiile pe tastieră

Freturile se numerotează de la capătul de sus spre corp. Primul fret e cel mai apropiat de cap. Când într-un tutorial citești „cântă nota pe fretul 3", apeși în spațiul dintre a doua și a treia bară metalică, nu pe bară.

Cu cât fretul e mai înalt, cu atât nota e mai înaltă. Fretul doisprezece e cam la jumătatea menzurii și sună exact cu o octavă peste coarda liberă. Majoritatea chitarelor acustice au 20 până la 21 de freturi, cele electrice de obicei 21 până la 24.

Dacă notele sună fals în pozițiile înalte, pot fi de vină și corzile uzate. Sunt consumabile și se schimbă.

Capodastrul funcționează ca un capăt de sus mobil. Apasă corzile chiar în spatele fretului ales și mută tot acordajul mai sus, așa că aceleași poziții sună în altă tonalitate.

Corpul chitarei și călușul

Corpul e cea mai mare parte a chitarei. La acustică e gol pe dinăuntru și funcționează ca o cutie de rezonanță care amplifică natural sunetul corzilor. La electrică e de obicei lemn masiv, pentru că amplificarea o face amplificatorul.

Călușul (bridge) e piesa de metal sau plastic de pe corp, unde corzile se ancorează la capătul de jos. Există trei tipuri de bază:

Călușul fix (hardtail) e simplu, fiabil și ține bine acordajul. Ideal pentru începători.
Vibrato sau tremolo e o manetă cu care schimbi înălțimea sunetului în timp ce cânți. Trebuie să te obișnuiești cu menținerea acordajului.
Călușul cu blocare (Floyd Rose) suportă mișcări extreme ale manetei. Construcția e mai complexă și se potrivește avansaților.

Pentru prima chitară recomandăm călușul fix, mai puțină bătaie de cap cu acordajul și setup-ul. Vezi toată gama de călușuri de chitară.

Dozele la chitara electrică

Dozele (pickups) sunt bobine electromagnetice montate sub corzile chitarei electrice. Captează mișcarea corzilor metalice și o transformă în semnal electric, care merge la amplificator.

Există două tipuri principale:

Single-coil (de exemplu Fender Stratocaster sau Telecaster) dă un sunet clar, curat și direct, cu un twang pronunțat. E puțin mai predispus la zumzet.
Humbucker (de exemplu Gibson Les Paul sau SG) sună mai plin, mai cald și mai puternic. Anulează zumzetul și e tipic pentru rock și metal.

Poziția dozei schimbă și ea caracterul. Doza de la căluș sună mai tăios și mai concentrat, cea de la gât mai cald și mai plin.

Dozele se pot schimba și pe o chitară mai ieftină și e una dintre cele mai ieftine metode de a schimba serios sunetul. Vezi doze de chitară sau citește cum alegi o chitară electrică. Forma finală a sunetului o dă amplificatorul de chitară în care te bagi.

Cum îți alegi prima chitară

Acum cunoști fiecare parte a chitarei tale, iar asta e o bază solidă. Când îți alegi primul instrument, vei ști ce să întrebi și la ce să te uiți. Aruncă o privire la chitare electrice, chitare acustice sau chitare clasice și alege în cunoștință de cauză. Te ajută și ghidul cum alegi o chitară acustică.

Iar când ești gata pentru primele acorduri, ghidul cum înveți să cânți la chitară te duce pas cu pas. Ce mai merită cumpărat pe lângă instrument găsești la accesorii pentru chitară. Iar în buzunar mai intră niște pene.

Întrebări frecvente despre părțile chitarei

Cum se numesc corzile chitarei?

De la cea mai subțire la cea mai groasă: mi, si, sol, re, la, mi. Cea mai subțire e prima coardă și stă cel mai aproape de podea când ții chitara în poziție de cântat. Cea mai groasă e a șasea și stă sus. În notația internațională se scrie E A D G B E. Ce corzi să cumperi discutăm în articolul cum alegi corzi de chitară. Alege setul potrivit tipului de chitară: corzi pentru chitară acustică, corzi pentru chitară electrică sau corzi de nylon pentru chitară clasică. Nu se pot înlocui între ele.

Cum se numerotează freturile la chitară?

De la cap spre corp. Primul fret e cel mai apropiat de capătul de sus, al doisprezecelea e cam la jumătatea menzurii și sună cu o octavă peste coarda liberă. Când în tabulatură vezi 3, degetul intră în spațiul dintre a doua și a treia bară metalică, nu pe bară. Punctele de pe tastieră marchează de obicei freturile 3, 5, 7 și 9, iar la 12 e un marcaj dublu, ca să te orientezi repede.

Câte freturi are o chitară?

O chitară clasică are de obicei 18 până la 19 freturi, una acustică 20, iar una electrică 21, 22 sau 24. Mai multe freturi îți dau un registru mai larg pentru solo-uri. La chitara clasică și acustică se cântă greu peste fretul doisprezece, pentru că te încurcă corpul. Chitara electrică are decupaj în corp tocmai ca să ajungi sus. Diferențele dintre tipuri le discutăm în articolul cum alegi o chitară acustică.

Care e diferența dintre gât și tastieră?

Gâtul e toată bara de la corp până la cap. Tastiera e doar placa de deasupra, lipită pe gât, în care sunt încastrate freturile. Gâturile sunt de obicei din mahon sau arțar, tastierele din palisandru, arțar sau abanos. Când cineva spune că o chitară are „gât de palisandru", se referă la tastieră. Există și chitare la care gâtul și tastiera sunt dintr-o singură bucată de arțar, clasic vechile Fender.