Distorsiune

Efectele distortion creează distorsiune de chitară fermă, pronunțată și mai comprimată fără să depindă de un amplificator pe lămpi împins. Pot fi canalul principal pentru riffuri, power chords și solo-uri. Oferă de regulă mai mult gain și un răspuns mai uniform decât overdrive. Alege după caracter, EQ și amplificator clean sau deja saturat.

Ce distortion se potrivește?

Hard rock și punk folosesc gain mediu sau mare cu medii clare. Pentru metal sunt mai importante basul ferm, attack-ul rapid și EQ-ul eficient decât gainul maxim. Pentru solo ajută sustainul și înaltele line.

Cu gain mai mic, distortion oferă crunch de rock. Overdrive reacționează mai mult la atingere, iar distortion dă un ton mai constant pe canalul clean.

Controale importante

• Gain: distorsiune și compresie.
• Level: egalizarea volumului și rezervă pentru solo.
• Tone: echilibru între ton întunecat și luminos.
• EQ: bas, medii și înalte pentru amplificator și acordaj.
• Moduri: schimbă clippingul, gainul sau basul.

Humbuckerele împing efectul mai repede, single-coil sună mai deschis, dar pot produce mai mult brum. La acordaje joase limitează basul înaintea distorsiunii.

Comparația efectelor de gain

Acasă, la repetiție și pe scenă

Prima pedală distortion

Cu un canal clean bun creează un ton separat de ritm. Controalele clare gain, tone și level sunt mai importante decât un meniu complex.

În trupă

Mult bas și puține medii sună mare singur, dar dispare în mix. Reglează EQ-ul la volumul repetiției și nu adăuga gain în detrimentul articulației.

Înregistrare

Două chitare cu gain moderat sună adesea mai larg decât o pistă la maximum. Compară modurile la același volum. Distortion se pune de regulă înainte de modulație, delay și reverb. Un booster sau overdrive înainte poate strânge attack-ul și modela frecvențele, iar ordinea inversă schimbă compresia și volumul. Gainul mare evidențiază brumul dozelor, zgomotul alimentării și dispozitivele anterioare, deci verifică tensiunea, polaritatea și curentul.

Conectare și practică

Distortion se află de regulă înainte de modulație și efectele de spațiu. Booster sau overdrive înainte schimbă attack-ul și frecvențele. Gainul mare scoate zgomotul în evidență; verifică tensiunea, polaritatea și consumul. Reglează sunetul la volumul real al trupei. Mult bas și puține medii pot suna mare singure, dar pierd conturul lângă bas și tobe. Adaugă gain numai cât timp atacurile și notele acordurilor rămân clare. Pentru un solo în față, un booster separat este adesea mai eficient decât încă mai mult distortion.

Alege un model care atinge tonul dorit într-o plajă utilă. Basul ferm și mediile clare contează mai mult decât un maxim extrem. La înregistrare, lasă spațiu articulației. Două chitare separate cu gain moderat oferă deseori un rezultat mai larg și clar decât o singură pistă la maximum. Compară modurile la același nivel de ieșire. Un distortion potrivit atinge tonul dorit cu reglaje rezonabile și lasă rezervă pentru bas, medii și înalte. Ieșirea dozelor schimbă mult reacția. Humbuckerele împing distortion mai repede, astfel că ajută gain mai mic și bas controlat; single-coil păstrează attack deschis, dar poate arăta mai mult brum la distorsiune mare. La chitară cu șapte corzi sau acordaj jos urmărește frecvențele inferioare, deoarece prea mult bas înainte de clipping estompează palm muting-ul. Pentru prima pedală ajung gain, tone și level; pentru schimbări dese sunt utile EQ-ul multibandă și modurile selectabile. Când compari modurile, nu schimba simultan gainul și EQ-ul. Egalizează mai întâi volumul, apoi ascultă fermitatea basului, prezența mediilor, asprimea înaltelor și sustainul. Astfel separi schimbarea reală de clipping de impresia produsă de o ieșire mai tare.